Raportul risc/recompensă: cum îl calculezi și cum îl folosești în trading

În 20 de secunde

Definiție

Riscul merge de la intrare la stop, recompensa urmărită de la intrare la țintă. Raportul le compară.

Calcul

Pentru o cumpărare: (țintă − intrare) ÷ (intrare − stop).

Exemplu

Cumpărare la 100, stop la 98, țintă la 104: un raport de 1 la 2, adică o țintă la 2 R.

Prag

Cu o țintă la 2 R, trebuie să ai dreptate mai mult de o dată din trei ca să fii la echilibru, fără comisioane.

Capcană

Cu cât ținta e mai departe, cu atât e atinsă mai rar.

Înainte să intri, poți ști două lucruri: cât pierzi dacă ideea ta e greșită și cât urmărești dacă e corectă. Raportul risc/recompensă pune aceste două distanțe una lângă alta. E primul filtru al unui trade, chiar înainte de întrebarea despre direcție.

Această fișă descrie o metodă de antrenament, nu un sfat de investiții. Tradingul implică un risc ridicat de pierdere a capitalului.

Cum îl calculezi

1. Intrarea.
2. Stopul: prețul la care ideea ta devine greșită.
3. Ținta: prețul la care plănuiești să ieși pe câștig.
4. Riscul: de la intrare la stop. Acesta e „1 R”-ul tău.
5. Recompensa urmărită: de la intrare la țintă, aici de două ori riscul.

Pentru o cumpărare, calculul încape pe un rând:

raport = (țintă − intrare) ÷ (intrare − stop)

Exemplu: cumperi la 100, stopul e la 98, ținta la 104. Riști 2 ca să urmărești 4. Raportul e de 1 la 2, notat și 1:2 sau „2 R”. Pentru o vânzare, inversezi: stopul e deasupra intrării, ținta dedesubt.

Atenție la ordinea scrierii. Unii scriu 1:2 (întâi riscul), alții 2:1 (întâi recompensa). Dacă vorbești în R, eviți confuzia: o țintă la 2 R valorează de două ori cât riști.

R, unitatea care simplifică totul

R este cât te costă stopul dacă e atins. Un trade care își atinge ținta la 2 R aduce de două ori cât riscai. Un trade oprit pe stop costă 1 R. Un trade închis la jumătatea drumului valorează poate 0,8 R.

Să numeri în R în loc de euro are un avantaj: trade-⁠urile tale devin comparabile, oricare ar fi mărimea contului sau a pieței. Un jurnal ținut în R îți spune dacă metoda ta rezistă, nu dacă ai avut o săptămână bună. Vorbim despre asta în pagina despre jurnalul de trading.

Rata de reușită de care ai nevoie

Raportul și rata de reușită merg împreună. Cu cât ținta e mai departe, cu atât ai nevoie mai rar să ai dreptate. Tabelul dă pragul de echilibru, proporția de trade-⁠uri câștigătoare sub care media devine negativă, fără comisioane:

Calculul: prag = 1 ÷ (1 + ținta în R). Cu o țintă la 2 R, poți greși de două ori din trei și să rămâi la echilibru, înainte de comisioane.

Ca să mergi mai departe, speranța matematică pe trade se scrie: reușită × câștig mediu în R − eșecuri × 1 R. Cu 40% reușită și ținte la 2 R: 0,4 × 2 − 0,6 × 1 = 0,2 R pe trade, pe hârtie. Comisioanele, spread-⁠ul dintre cumpărare și vânzare și alunecarea ordinelor reduc această cifră. Iar o medie nu spune nimic despre o anumită serie de trade-⁠uri.

De ce un raport mare nu e suficient

Un raport de 1 la 5 pare atrăgător. Dar o țintă de cinci ori mai departe decât stopul e atinsă mult mai rar. Un raport se judecă împreună cu rata de reușită, niciodată singur.

Două moduri de a înfrumuseța un raport te prind în capcană:

• Apropii stopul: raportul crește, dar un stop prea strâns cade în zgomotul normal al prețului. E atins înainte ca ideea ta să fi avut timp să se joace.
• Îndepărtezi ținta fără motiv: o țintă trebuie să corespundă unui lucru de pe grafic: un vârf anterior, un nivel deja atins. Nu unei cifre care arată bine.

Regula bună: stopul se pune acolo unde ideea ta devine greșită, ținta acolo unde piața are un motiv să se oprească. Raportul se calculează după. Dacă e prea mic, nu schimbi prețurile, ci sari peste.

Raportul într-⁠o metodă

1. Pune întâi stopul, acolo unde ideea ta devine greșită: sub ultimul minim pentru o cumpărare, deasupra ultimului maxim pentru o vânzare.
2. Găsește o țintă logică pe grafic.
3. Calculează raportul. Sub pragul tău, de exemplu 2 R, nu intri.
4. Calculează mărimea poziției pornind de la risc. Regula de 1% arată cum.
5. Nu muta nici stopul, nici ținta în timpul trade-⁠ului, decât după o regulă scrisă înainte de intrare.
6. Notează R-⁠ul obținut în jurnal, apoi compară-⁠l cu R-⁠ul planificat.

Greșelile frecvente

• Tai câștigurile devreme și lași pierderile să curgă: raportul planificat era de 2 R, cel real scade sub 1 R. E greșeala cea mai costisitoare și se vede doar într-⁠un jurnal.
• Muți stopul când prețul se apropie de el. Pierderea depășește atunci R-⁠ul planificat și nu mai are nicio limită. E unul dintre semnele de tilt.
• Uiți comisioanele: pe trade-⁠uri scurte, ele cântăresc mult față de R.
• Judeci un raport fără rata de reușită: un raport singur nu spune dacă o metodă rezistă.

Formațiunile de lumânări se triază cu acest filtru. După un ciocan sau o înghițire, stopul e adesea departe: raportul decide dacă trade-⁠ul merită.

Exersează judecarea unui plan

În TradaZen, unitatea „Gestionează-⁠ți riscul” te învață să măsori fiecare trade în R. Unele întrebări îți arată un plan pe un grafic real și te întreabă: „Acest plan de cumpărare stă în picioare?” Da, sau ținta e prea scurtă, sau stopul e prea strâns.

În Antrenament, alegi Long sau Short pe un grafic real a cărui continuare e ascunsă. Aplicația pune Stop și Țintă, afișează ce pui în joc, iar tu confirmi sau te răzgândești. Apoi piața dezvăluie continuarea, pe un Sold demo. O regulă e fixată dinainte: dacă o lumânare atinge și stopul, și ținta, câștigă stopul. Ca să afli mai multe, citește pagina despre simulatorul de trading.

Întrebări frecvente

Mehdi Azizi a creat TradaZen și a publicat-o în App Store împreună cu studioul său Devoria. Scenariile din aplicație sunt grafice reale din trecut, niciodată date inventate.

TradaZen este un instrument de antrenament: rundele se joacă pe date de piață din trecut, cu un sold demo. Nu este un broker și nici consultanță de investiții. Tradingul real implică riscul de pierdere a capitalului.